Archive for the ‘MK’ Category

Oferta : aeroportul timisorean /Client: Imotrust

2 decembrie 2013

INDOOR airport adv

Mereu in cautare de publicitate targetata, compania Imotrust de la Arad ne-a solicitat extinderea afisajului din aeroportul timisorean si spre sosirile externe, pe langa cele doua panouri din sala celor interne. Astfel, chiar daca tarifele sunt net superioare fata de celelalte variante publicitare tip panotaj (metrul patrat fiind undeva in jurul sumei de 150 Euro), locatiile alese cu grija dau rezultatele scontate.

O alta varianta de marketing direct targetat este si Revista Carpatair Magazine, daca este sa ramanem in jurul aeroportului, revista de business distribuita gratuit pe cursele nationale si internationale ale companiei. Si in acest caz tarifele nu sunt deloc mici, insa revista reuseste sa plaseze reclama in bratele clientului scontat daca se urmareste acest target, cum a fost si in cazul clientului nostru, care a apelat la contractarea a cate doua pagini succesive, pentru a mari impactul si procentul de retinere a mesajului vizualizat in aceasta campanie.

In aeroport mai exista posibilitatea promovarii prin difuzarea de videoclipuri pe reteaua de plasme (din barurile si salile de asteptare), mesaje proiectate laser, afisajul pe doua schele dubla fata a cate 100 mp fiecare amplasate la intrarea in aeroport si, nu in ultimul rand, prin intermediul panourilor publicitare tip bilboard 6x3m sau steguletele verticale easy change 2,3 x 0,8m de pe stalpii de iluminat amplasate pe marginea drumului care leaga aeroportul de DN6 sau E70 (Calea Lugojului).

Puteti primi rapid o oferta completa „Aeroportul International Henri Coanda” trimitand o cerere la adresa office@westsidemedia.ro

Reclame

PRO si CONTRA marketingului viral

16 martie 2010

(pr,publicitate si new media)

Marketingul viral se propaga cel mai bine in randul tinerilor consumatori de internet, deoarece interesul acestora pentru nou, deschiderea fata de acest gen de continuturi media este mult mai ridicata decat al varstnicilor ; acestia din urma folosesc internetul in alte scopuri, existand categorii de public care nu utilizeaza deloc internetul. Brandurile care sunt deschise catre nou, care se preteaza la realizarea unor spoturi umoristice, carora nu le este teama sa experimenteze, pot fi promovate prin intermediul campaniilor de marketing viral, este mult mai dificil insa sa promovezi produse bancare prin acest instrument, de exemplu. Pericolul cel mai mare al marketingului viral este acela ca de multe ori consumatorii isi aduc aminte continutul spoturilor sau al mesajelor pe care le recomanda, insa doar uneori se face asocierea intre spot si produs, in felul acesta obiectivele de vanzari sau chiar cele comunicationale nu sunt indeplinite in totalitate.

Concluzionand, cel putin deocamdata, internetul ramane un canal media de nisa care trebuie tratat in mod particular (ca si marketing /publicitate), obligatoriu de luat in seama alaturi de paleta de solutii/servicii clasice folosite in mod curent. Intelegerea si aprofundare acestei „nise” insa, in viitorul nu foarte indepartat, va face categoric diferenta, atat in cazul clientilor cat si a agentiilor furnizori de servicii.

CUM CONSTRUIM O CAMPANIE DE MARKETING VIRAL

15 martie 2010

(pr,publicitate si new media)

Se vorbeste de peste 5000 de mesaje publicitare la care suntem expusi zilnic, dintre care doar un procent de maximum 5 pana la 10% dintre ele sunt percepute, ca sa nu mai vorbim de numarul extrem de redus de mesaje publicitare pe care ni le amintim, numar cu atat mai redus cu cat este vorba de produse low involvment (Balaban, 2005). Traim intr-o societate a vitezei, a ritmului alert, o societate in care mesajele sunt din ce in ce mai scurte, in care publicitatea este de multe ori lipsita de creativitate, repeta aceleasi stereotipii din teama de a nu pierde clienti. Televiziunea pierde vazand cu ochii din teren, pauzele publicitare fiind evitate constant cu ajutorul telecomenzii- zapping. Receptorii contemporani manifesta din ce in ce mai des fenomenul de reactanta, de respingere a mesajelor pe care le percep a fi persuasive. COmportamentul de consum media s-a modificat la randul sau, preferinta pentru internet a tinerei generatii este cat se poate de evidenta. Studiile vorbesc despre consumatori media activi care cauta publicitatea, dar o cauta intr-o maniera activa. Toata aceasta dezvoltare creeaza cadrul propice pentru aparitia unor noi forme de comunicare, precum marketingul viral. Spre deosebire de publicitatea clasica pe care consumatorul o percepe ca pe ceva impus, un produs media pe care il recepteaza pasiv sau il respinge, filmuletele promovate prin intermediul marketingului viral sunt trimise mai departe de catre consumator, acesta participand activ la procesul de comunicare.

Continuturile virale fac deseori trimitere la umor, dar si la neobisnuit, neasteptat sau chiar la sentimentul de teama.

CUM SE CONSTRUIESTE CAMPANIA

O campanie de marketing viral nu se rezuma la filmarea unui spot comic, ci necesita parcurgerea unor etape care incep cu planificarea strategica. Campaniile sunt realizate pentru un public tinta clar delimitat si asa cum este cazul si in publicitatea clasica, sunt urmarite obiective bine stabilite : cresterea notorietatii produselor, cresterea vanzarilor. La baza campaniilor virale care s-au bucurat de succes in ultimii ani stau alte criterii decat cele care stau la baza campaniilor de publicitate clasica, de exemplu, spoturile cu tenta erotica, cele care prezinta personalitati, staruri, spoturile cu animale par sa nu se bucure de un succes identic si in marketingul viral. Preferintele consumatorilor de spoturi virale se indreapta mai degraba catre continuturile neobisnuite si neasteptate, cascadorii si filme in urma carora receptorul se intreaba asupra gradului lor de veridicitate. Mesajul viral este necesar sa fie simplu si original, gratis de accesat pentru consumatori, sa aiba un grad ridicat de noutate si originalitate, sa fie distractiv, chiar comic, sa trezeasca emotii, sa stimuleze trimiterea sa mai departe.

Campaniile de marketing viral pot include bonusuri in vederea fidelizarii clientilor, continutul mesajului trebuie sa fie scurt si usor accesibil mediatic, este necesara utilizarea unor formate usor accesibile de o masa mare de utilizatori de internet. Campaniile virale trebuie sa tina cont de necesitatile clientilor si sa utilizeze retele de comunicare preexistente. In general, fiecare persoana interactioneaza cu cel putin opt pana la zece alte persoane in mediul familial, in plus, fiecare poate interactiona direct sau indirect cu cel putin o suta pana la o mie de persoane, prieteni, cunostinte, colegi de serviciu, vecini, etc. De aceea, fiecare persoana este privita ca un potential multiplicator al mesajului ( Zorbach,2001). Campaniile virale utilizeaza nu doar potentialul comunicational individual, putand profita de retele de comunicare straine, de bloguri, de comunitati deja existente, in acest fel potentialul multiplicator fiind marit exponential.

Se diferentiaza campaniile de marketing viral in doua tipuri, in functie de obiectivele principale : campanii care urmaresc cresterea vanzarilor si campanii care urmaresc cresterea notorietatii.

Un alt termen utilizat in legatura cu marketingul viral este procesul de seeding. Acesta poate fi definit ca procesul prin care continutul viral este trimis in faza intiala a comunicarii unor anumiti receptori, in functie de strategia aleasa. Vorbim de doua posibilitati : un proces de seeding simplu, in care mesajul este transmis mai intai persoanelor cunoscute, fie clienti ai firmei, fie cunostinte personale, membri ai familiei, persoane fata de care exista o legatura emotionala puternica. Cea de-a doua varianta de seeding necesita o abordare strategic complexa, primele contacte pe care le are mesajul viral sunt cele cu lideri de opinie, asa-zisii super-spreader, persoane care vor trimite mesajul unui numar mare de receptori mai departe. Este necesara o alegere atenta a acestora.

CUM MASURAM REZULTATELE CAMPANIEI VIRALE

Pentru a masura rezultatele unei campanii de marketing viral este necesara precizarea foarte clara a obiectivelor. Masurarea efectelor se poate realiza atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ, pornind de la numarul de accesari ale site-ului unde este postat mesajul, de cate ori acest mesaj a fost descarcat si continuand cu recomandarile si comentariile postate pe forumuri, pe bloguri, articolele din publicatii on-line, etc.

Chiar daca in spatele unei campanii de marketing viral se ascunde o echipa puternica ce promoveaza un brand cunoscut, succesul nu este intotdeauna garantat !

MARKETINGUL VIRAL

11 martie 2010

(Ludwig Himer -Cristina Balaban)

Sintagma de marketing viral a fost pentru prima oara utilizata de profesorul Jeffrey Rayport de la Harvard Business School, intr-un articol publicat in 1996 intr-o revista cu profil economic, fiind repede preluata de catre specialistii in marketing si publicitate. Termenul viral vine din biologie, comparatia cu raspandirea unei boli de natura virala este cat se poate de legitima, fiind vorba practic de acelasi principiu al contagiunii, aceasta fiind insa de natura psihica, chiar mai mult decat atat, o contagiune volitiva. Procesul a devenit dupa 2006 extrem de popular, odata cu ascensiunea unor pagini de internet precum YouTube si este direct asociat cu conceptul de web 2.0, transformarea internetului dintr-o platforma de comunicare one to many, intr-una de comunicare many to many.

S-au incercat mai multe definitii ale marketingului viral, majoritatea fiind de acord ca acesta este procedeul comunicational prin care se urmareste declansarea a ceea ce literatura de specialitate de limba germana numeste Mundpropaganda, iar cea de limba engleza, word-of-mouth, comunicare directa, recomandarea produselor sau a serviciilor unei firme prin intermediul internetului. Marketingul viral se bazeaza pe recomandarea unui utilizator de internet, data online prin intermediulemailului, a retelelor sociale, prin postari pe forumuri, bloguri etc, catre un alt utilizator de a recepta un anumit mesaj care are legatura cu un anumit produs, serviciu.

O alta sintagma des vehiculata este cea de Buzz-Marketing, tot o forma de word-of-mouth marketing, care are in vedere utilizarea unor asa numiti buzz-agents, persoane alese cu grija in  functie, pe criterii precise de reprezentativitate in randul publicului tinta, rolul lor fiind acela de a atrage atentia asupra produselor sau serviciilor firmei care utilizeaza acest instrument de promovare.

Unii practicieni diferentiaza chiar si publicitatea virala de marketingul viral, in sensul in care aceasta reprezinta doar una dintre formele marketingului viral si anume spoturile publicitare realizate cu scopul de a fi promovate pe cale virala prin internet ; sunt spoturi pentru servicii sau produse, care sunt doar parte a mixului mediatic al unei campanii, care de cele mai multe ori include si publicitatea clasica, instrumente BTL sau chiar relatii publice.

REALITATE vs. VIRTUAL (Coada lunga)

19 februarie 2010

Am terminat de citit, subliniat si recitit pe alocuri bestseller-ul lui Chris Anderson “Coada Lunga” … este un fel de manual tehnico-explicativ al viitorului privind piata de desfacere, sistemul de vanzari, marketing, precum spune si mesajul scurt de pe coperta : “De ce viitorul in afaceri inseamna sa vinzi cate putin din toate“. Si, mai mult decat orice, deschiderea si abundenta infinita la cele mai scazute costuri de pana acum, internetul. Conceptul de “Coada lunga” se refera, in principal, la schimbarea strategiei de promovare produs si perceptie target (client) din lumea reala – adica un numar limitat de produse “vandabile” catre un public tinta cu potential de cumparare – intr-un sistem de promovare/distributie al abundentei, in virtual, pe internet, unde exista spatiu nelimitat atat pentru un numar infinit de produse si variante ale produselor cat si, mai ales, potentiali clienti, disparand notiunea de “raft” fizic si costuri/selectie riguroasa. Coada lunga inseamna capatul de jos al curbei descendente din vanzari insa, atentie, un capat care nu atinge niciodata cota zero ! De aceea este si “lunga”, pentru ca reprezinta un segment de clienti de nisa pentru produse de nisa – exemplu, sa zicem zece clienti pe luna pentru un anumit produs ; suna insignifiant la prima vedere insa, avand in vedere ca nu exista un raft fizic limitat care sa te coste bani de promovare, depozitare si expunere… poti avea expuse virtual (cu costuri spre zero) o mie de produse sau zece mii sau cincizeci de mii de produse cu, sa zicem, alte zece sau douazeci de sortimente ale fiecaruia… hai sa inmultim acum aceasta suma cu cei zece clienti insignifianti lunari si vom avea o adevarata surpriza ! Aceasta este “Coada lunga”.

Si pentru ca ne aflam acum intr-o sectiune de marketing, ma voi limita la implicatiile vizavi de acesta, din coada lunga pentru ca, in viitorul nu foarte indepartat, conceptul de marketing in sine se va schimba fundamental.

 – produsele de mare succes concureaza acum cu un numar infinit de piete de nisa, de orice dimensiune. Iar consumatorii favorizeaza din ce in ce mai mult pietele ce ofera cea mai mare varietate. Epoca ofertei valabile pentru toti se apropie de sfarsit, iar in locul ei se dezvolta ceva nou, o piata a ofertelor multiple. Aceasta carte are ca subiect o astfel de piata.

 – acum, intr-o noua era a consumatorilor agregati in retele si a digitalizarii generale, legile economice ale distributiei se schimba radical, pe masura ce Internetul asimileaza fiecare industrie pe care o atinge, devenind magazin, sala de cinema si agent de distributie, pentru numai o parte din costul retelelor traditionale. Piata invizibila a iesit la lumina.

 – intr-o lume a costurilor de ambalare aproape de zero si a accesului imediat la aproape tot ce e disponibil in acest format, consumatorii manifesta un comportament consecvent : ei arunca o privire cam la toate produsele. Cred ca acest fapt cere schimbari majore din partea producatorilor de continuturi… iar experienta virtuala ne arata ca acolo unde economia comertului traditional isi pierde vlaga, economia comertului online continua sa prospere. Produsele vandute o data sau de doua ori pe luna continuau sa fie comercializate in numar redus, insa erau atat de multe, incat insumate deveneau o afacere importanta.

 – publicitatea verbala in mediul online este un exemplu de model economic cu totul nou in industriile media si de divertisment, unul care abia incepe sa-si manifeste potentialul. Selectia nelimitata releva adevaruri despre ceea ce doresc consumatorii si despre cum vor ei sa obtina ceea ce doresc, in cadrul unor servicii multiple.Pe masura ce se indeparteaza de cararile umblate, ei descopera ca gusturile lor nu se incadreaza in curentul principal asa cum credeau, sau pe cat fusesera determinati sa creada prin campaniile de marketing.

– multe dintre presupunerile noastre cu privire la gustul comun sunt de fapt creatii ale unui raport nesatisfacator dintre cerere si oferta – un raspuns al pietei la distributia ineficienta. Traim in lumea fizica iar aceasta impune limite drastice activitatilor noastre. Comerciantii vor pastra doar produse care pot genera suficienta cerere pentru a-si merita locul in vitrina. Constrangerea lumii fizice este… insasi fizica. O lume a resurselor limitate. Odata cu distributia si comertul online, intram intr-o lume a abundentei. Diferentele sunt profunde. Pe masura ce, online, companiile au oferit o gama tot mai larga de produse (doar pentru ca puteau), ele au descoperit ca cererea urma de fapt oferta. Vanzarea produselor care nu sunt oferite de competitorii din lumea reala a crescut, generand intre un sfert si o jumatate din veniturile totale ; iar acest procentaj creste de la an la an. Aceste afaceri online au invatat eficient o lectie a economiei : inmultirea unui numar foarte, foarte mare cu un numar relativ redus (vanzarea in cantitati mici a fiecarui produs) este egala cu un numar foarte, foarte mare. Si, in continuare, acest numar foarte, foarte mare nu face decat sa devina si mai mare !

 – internetul este cel care a devenit vehiculul suprem pentru descoperirea de muzica noua. Modelul traditional de marketing, vanzare si distributie a muzicii nu mai este favorizat. Internetul a prezentat o cale de a elimina majoritatea barierelor fizice din calea selectiei nelimitate. Suntem martori la apusul unei ere.

 – in marketingul direct, reducand din nou costurile spre zero (tipar, distributie) internetul a oferit o cale de a distribui fiecaruia un catalog – fara a necesita tiparire si o adresa postala. Aceasta modalitate avea sanse de succes acolo unde functionase si altadata si prezenta avantaje suplimentare.

 – teoria Cozii lungi poate fi redusa la acest enunt : cultura si economia noastra isi muta accentul tot mai mult de pe un numar relativ redus de hituri (produse si piete ale curentului principal) din capul crubei de cerere, catre un numar urias de nise dispersate de-a lungul cozii. O Coada lunga nu este decat cultura nefiltrata de o economie a resurselor limitate. Insa, aceasta nu are relevanta fara interventia unui mare factor declansator economic : reducerea costurilor de accesare a niselor.

 – atunci cand consumatorii discuta intre ei, descopera impreuna faptul ca gusturile lor sunt cu mult mai diverse decat sugereaza planurile de marketing adresate lor.

 – consumatorii vor sa devina activi. Odinioara, talentul isi croia in cele din urma drum catre uneltele de productie ; acum se intampla invers. O reorientare de la o pozitie de consumatori pasivi la una de producatori activi. Si fac asta de dragul activitatii in sine, de cele mai multe ori gratuit (blogurile impart atentia cu mass-media, trupe modeste lanseaza online albume fara nicio legatura cu vreo casa de discuri,etc) iar semenii consumatori domina sfera recenziilor online. Este o deplasare de modele de la “Castiga dreptul de a o face” la “Ce te opreste sa o faci ?” – Wikipedia, ca si Google si intelepciunea colectiva a milioanelor de bloguri, opereaza dupa logica neobisnuita a statisticii probabilistice- un grad de probabilitate, mai curand decat unul de certitudine. Atat evolutia, cat si economia de piata sunt sisteme probabilistice, practic contraintuitive pentru creierele noastre de mamifere. Internetul este piata absoluta a ideilor, guvernata de legile numerelor mari. Textura este alcatuita din tesatura mecanicii statistice, singura logica pe care o inteleg niste sisteme atat de mari. – acesta este calculul de baza al Cozii lungi : cu cat sunt mai mici costurile activitatii de vanzare, cu atat poti sa vinzi mai mult. Dispozitivele de agregare democratizeaza procesul de distributie. Toate coboara barierele din calea intrarii unui produs sau serviciu pe piata, permitand tot mai multor produse sa-i treaca pragul si sa paseasca in arena comerciala pentru a-si gasi o audienta. In plus, popularizarea modelului de vanzari virtuale a transformat total problema traditionala a stocului. Tendinta coplesitoare a zilelor noastre este identificarea de metode prin care bunurile livrate odinioara in forma fizica sa fie transformate in date si transmise pe web in casele consumatorilor.

 – intram intr-o era caracterizanta de schimbari radicale pentru specialistii in marketing. Increderea in publicitate si numarul de institutii care platesc pentru ea incep sa se diminueze, in timp ce increderea in individ e in crestere. Prietenii au incredere in prieteni. Mesajele de sus in jos isi pierd puterea de tractiune, in timp ce reclama verbala de jos capata forta. Compania DELL cheltuieste sute de milioane de dolari in fiecare an cu promovarea calitatii si a serviciilor pentru clienti, insa daca o persoana cauta pe Google… chiar si cuvantul “dell” trimite inca de pe a doua pagina de rezultate la plangeri ale clientilor. Aceeasi inversiune a puterii transforma acum jocul de marketing in orice privinta, de la produsele individuale si pana la oameni. Publicul controleaza acum mesajul. Pentru o generatie de consumatori obisnuiti sa isi faca cumparaturile online prin intermediul motoarelor de cautare, marca comerciala a unei companii (brandul) nu este ceea ce spune compania ca ar fi, ci ceea ce spune Google ca este. Reclama verbala este acum o conversatie publica, purtata in comentariile la articolele de pe bloguri si in recenziile clientilor, exhaustiv adunate si evaluate. Furnicile dispun acum de megafoane ! Intrebarea legata de cum poti sa atragi cerere intr-o astfel de lume este un fundamentala !!

 – compromisurile necesare pentru a crea ceva care prezinta atractie pentru toata lumea presupun aproape cu siguranta un rezultat care nu este complet atragator pentru nimeni – de aceea el este denumit cel mai mic numitor comun. – in pietele Cozii lungi – unde distributia este ieftina si spatiul de expunere este din belsug – nu este gresit sa presupui ca totul va deveni in cele din urma disponibil. Pe ansamblu, blogurile se dovedesc a fi o puternica sursa de influenta prin sistemul recomandarilor. Zilele in care cineva decide ce anume ajunge pe piata si ce nu se apropie de sfarsit. In curand totul va ajunge pe piata, iar adevarata oportunitate va fi reprezentata de activitatea de sortare a acestui tot.

 – e nevoie de timp ca sa gasesti produsele pe care le doresti, iar majoritatea oamenilor vor cumpara ceea ce cauta din primul loc in care gasesc acel ceva, renuntand sa caute mai departe pentru un pret redus. Acesta este motivul pentru care magazinele comerciale plaseaza articolele de mici dimensiuni aproape de casa de marcat. Disponibilitatea si comoditatea au drept rezultat mai multe vanzari. Ceea ce se vinde nu e atat produsul, ci disponibilitatea imediata a acestuia. Acum, distributia online pe de o parte largeste aria clientilor potentiali si reduce intervalul de cautare ; in timp, aceste consecinte ar trebui sa sporeasca vanzarile si sa creasca piata per ansamblu.

 – lasati consumatorii sa depuna efort : utilizatorii fac in mod entuziast si gratuit ceea ce altfel ar trebui facut de angajatii platiti ai companiei.Nu este vorba de externalizare ci de “delegare” a multimilor. Iar in cazul autoservirii, munca este realizata de catre oameni carora le pasa de ea in cea mai mare masura si care isi cunosc cel mai bine propriile nevoi. – reclamele de televiziune pur si simplu nu mai au aceeasi functionalitate ca in trecut. Se estimeaza ca anul acesta publicitatea de radio si televiziune abia daca va mai atinge o treime din eficienta detinuta in anii ‘90, din cauza costurilor din ce in ce mai ridicate, scaderii audientelor, aglomerarii din ce in ce mai dezordonate a anunturilor publicitare si a capacitatii multor utilizatori de servici gen TiVo de a “sari peste reclame”.

– alaturi de fragmentarea pietelor vine fragmentarea marketingului. Reclamele realizate pe criteriul numitorului comun si difuzate pe canalele mass-media nu mai influenteaza consumatorii, care nu mai urmaresc aceste continuturi media sau nu mai raspund la mesaje ce nu sunt cu adevarat indreptate catre ei. Nimic nu se ridica la nivelul reclamei verbale si, dupa cum am vazut, reteaua de Internet este cel mai puternic mediu de amplificare a reclamei verbale pe care l-a vazut vreodata omenirea. In schimb, cea mai eficienta modalitate de a crea mesaje de marketing pentru Coada lunga a consumatorilor este identificarea celor care influenteaza masele si concentrarea energiilor in acea directie. Aceasta strategie incepe prin a emite mai putine mesaje si a asculta mai mult. Din fericire, instrumentele necesare ascultarii nu au fost nicicand mai bune.

MARKETINGUL : pe scurt

19 februarie 2010

La noi in tarisoara, de cele mai multe ori marketingul este confundat ori cu publicitatea (in sine) ori cu vanzarea (ca departament) ceea ce este complet gresit… iar publicitarii care stiu acest lucru, din pacate nici ei foarte multi la numar, duc de cele mai multe ori lupte seculare cu aceasta idee intepenita in compartimentele de specialitate ale companiilor. De unde vine aceasta confuzie ? Nu stiu. Banuiesc ca din adaptarea romaneasca la piata… de vreme ce cu exceptia companiilor multinationale si a unora (foarte putine) romanesti, majoritatea departamentelor de marketing se ocupa cu publicitatea, adica marketingul facut reprezinta negocierea tarifelor publicitare.E bine… dar n-ar legatura cu marketingul. Publicitatea si Vanzarile nu sunt deloc acelasi lucru cu Marketingul ci converg, se ajuta pe o scara ierarhica incepand cu marketingul, trecand prin publicitate si finalizand cu vanzarile, creand astfel un tot unitar. Marketingul este un mod de gandire, de conceptie, este un mod de a actiona. Iata o scurta descriere “la obiect” a lui Gerdwin Lammers care prezinta simplu acest magic cuvant Marketingul, ca definitie restransa pentru ca aprofundarea acestui mecanism inseamna studiul a tuturor celor 3 etape de care va spuneam, cu tehnici (incredibile pentru cei neinitiati) privind fiecare parte unitara care, odata stapanite, pot garanta succesului unui brand si/sau produs : “Marketingul NU este o persoana sau un departament din cadrul companiei tale. Intregul personal trebuie sa integreze marketingul in modul sau de a gandi. Aceasta pentru ca toti angajatii ar trebui sa fie ochii si urechile companiei in care lucreaza. Iar vanzarile ? Vanzarile SUNT o profesie. Ideea atat de raspandita ca oricine poate sa vanda este gresita. A vinde necesita tehnica si abilitati specifice. Marketingul este infierbantarea clientilor iar vanzarea este incheierea tranzactiei . In niciun caz marketingul nu inseamna sa faci un singur anunt publicitar. Daca marketingul este facut eficient atunci agentii de vanzari vor merge la clientii potentiali potriviti, la momentul potrivit, cu produsul si pretul corect ! Pe scurt, marketingul se refera in principal la piete, iar cei care aplica principiile marketingului utilizeaza, sau manipuleaza, instrumentele acestuia, pentru a-si plasa pe piata produsele si serviciile. Cu alte cuvinte, incearca sa influenteze procesul de cumparare al consumatorilor. De aceea, la baza tuturor planurilor de marketing trebuie sa stea cercetarea pietei, segmentarea si comunicarea eficienta. Cerceteaza, analizeaza, planifica si controleaza. Atat !” Superba definitie, in doar cateva cuvinte… avand in vedere ca exista kilometri de carti, aparent insuficiente, pentru a dezlega acest mister si cu toate astea, in cele mai multe cazuri, marketingul nu exista sau se face prost / dupa ureche. MARKETINGUL este strategul care traseaza clar fiecare atac la baioneta al batalionului de vanzari. Publicitatea este, simplu, tunurile care netezesc accesul la baioneta al batalionului, insa cu fiecare salva si ghiulea controlate sa bubuie exact in locul indicat de strateg, de marketing…