Archive for the ‘NEW MEDIA’ Category

Avem (intr-un tarziu) si pagina de facebook… daca e in trend ?!

12 noiembrie 2012

www.facebook.com/WestsideMediasrl

Reclame

PROIECTII VIDEO PE… LUNA ;-D

15 decembrie 2010

Google a descoperit, cu stupoare, o agentie de publicitate de pe Pamant care realizeaza proiectii laser pe… Luna !

Iata si linkul privind cadoul de client realizat de AdWords la implinirea a 10 ANI : WESTSIDE MEDIA (click) 😉

PRIMA RECLAMA ROMANEASCA 3D

28 aprilie 2010

(sursa : zf.ro)

Compania New Age Media, care gestioneaza spatiul publicitar in cinematografele Cinema City din tara noastra a lansat ieri prima reclama 3D din Romania. Este vorba de un spot de 17 secunde de autopromovare a companiei, ce va rula incepand de ieri in cinematografele din reteaua Cinema City din tara.

Productia reclamei a durat 4 saptamani si a costat 9.000 de euro, fiind realizata in Polonia de sucursala firmei suedeze The Chimney Pot.

Potrivit reprezentantilor New Age Media, scopul lansarii a fost promovarea publicitatii in acest format si pentru a atrage si alte reclame 3D.

IN-GAME ADVERTISING

22 martie 2010

(pr,publicitate si new-media)

In lumea publicitatii apar, partial si datorita evolutiei tehnicii, noi metode de promovare a ofertelor de piata. Reclama plasata in interiorul jocurilor video si pe calculator este una dintre aceste metode inovative. In zilele noastre, atentia acordata potentialului asa-numitului in-game advertising este in continua crestere, datorita faptului ca utilizarea acestui inedit instrument de comunicare cunoaste un trend ascendent. In-game advertisingul ofera posibilitatea de a exploata piata publicitara, preconizand castiguri nebanuite atat pentru publicitari cat si pentru producatorii de astfel de jocuri. Prin publicitatea de acest gen poate fi abordat un segment bine definit al publicului, compus in special din tineri, si anume gamer-ii.

In-game advertising-ul presupune asadar plasarea de mesaje publicitare in sau prin jocurile pe calculator sau video. Astfel le este facilitata publicitarilor transmiterea de mesaje prin imagini statice, imagini video sau chiar posibilitatea de interactiune a potentialilor consumatori cu imaginea virtuala a produselor prin sunet si imagine. Incadrandu-se in categoria instrumentelor de comunicare, in-game advertising-ul apartine mixului de marketing.

Utilizarea publicitatii in cadrul jocurilor online a generat o multitudine de impresii, fiind perceputa diferit, ca instrument de product placement, sponsorizare, sau chiar marketing direct. Cea mai des intalnita asociere este insa de departe cea intre in-game advertising si product placement. Literatura de specialitate defineste termenul de product placement drept plasarea precisa a unui brand, ca parte a recuzitei actiunii din cadrul unui film, a unei emisiuni TV (emisiuni interactive) sau a unui videoclip muzical… prin care brand-ul prezentat este recunoscut imediat de catre telespectator prin prisma filmului respectiv sau a emisiunii TV.

In ceea ce priveste viitorul, expertii au o parere pozitiva cu privire la dezvoltarea publicitatii in-game. Potrivit estimarilor IGAWorldwide potentialul pietei publicitare in-game va atinge pana in anul 2012 suma de 2 miliarde de dolari, la nivel global.

TABU… O BARIERA IN PUBLICITATE ?

19 martie 2010

Cand vine vorba despre publicitate, in afara unor mici exceptii (mesaj mincinos, subliminale…) – chiar si acestea putand fi duse pana la limita bunului simt – ar trebui sa conteze, primordial, rezultatele scontate. Pentru ca exact cu asta se ocupa publicitatea. Insa, cum veti vedea in articolul preluat mai jos de pe money.ro, pudoarea sau tabu-ul sunt inca o adevarata bariera in calea publicitatii online (new media), atat agentiile cat si clientii facandu-se ca nu au habar despre unele dintre cele mai vizualizate site-uri, cu milioane de unici lunar. Cele pornografice. Si mai mult decat atat, poate sunt si singurele care ofera, in majoritate, targetul de aur, de vis, pierdut de ceva vreme si tot mai cautat de toata media traditionala… 16 – 45 ani ! 

Iată câteva concluzii: şase site-uri străine care au conţinut pornografic atrag lunar peste două milioane de vizitatori unici din România (şi acesta e doar vârful ice-bergului), dar acest target nu este luat în seamă de niciuna dintre părţile care formează puzzle-ul publicităţii online din România: agenţii media, regii de vânzări online şi clienţii online.

E firesc: nimeni nu vrea (sau nu are curajul) să îşi asocieze imaginea cu aceste site-uri iar mulţi publicitari sau publisheri online consultaţi pentru acest articol fie nu au dorit, fie au refuzat să dea declaraţii.

Cu toate acestea, dincolo de falsa pudoare, vorbim de milioane de români care navighează pe acest tip de conţinut.

Cele mai traficate şase site-uri sunt, în ordinea traficului pe care l-au înregistrat de la utilizatorii din România, pornhub.com (peste 920.000 de vizitatori unici pe lună), livejasmin.com (peste 840.000 de vizitatori unici), redtube.com (630.000), tube8.com (380.000), xhamster.com (320.000), youporn.com (240.000).

Site-urile au fost selectate din topul Alexa 100 pentru România. Dar statisticile nu sunt oficiale, pentru că aceste site-uri nu sunt înscrise în niciun sistem românesc de monitorizare a traficului.

Totusi, Doubleclick AdPlanner ne poate oferi o imagine destul de apropiată de realitate – chiar dacă nici acest sistem nu le măsoară în mod „asumat”. O precizare: AdPlanner estimează doar audienţe şi nu măsoară trafic. Cifrele prezentate de AdPlanner se referă la oameni, nu la cookie-uri. Deci nu e vorba despre nişte cifre băute în cuie, dar oricine îşi poate face o idee despre volume.

Potrivit Doubleclick AdPlanner, peste 9,9 milioane de români accesează lunar Internetul. Numărul de vizitatori se poate afla în momentul în care se setează audienţa respectivelor site-uri ca target pentru o posibilă campanie publicitară.

Cititorii site-urilor religoase intră şi pe site-uri porno. Aproximativ 30% dintre vizitatorii site-ului crestinortodox.ro, care ocupă primul loc în clasmentul trafic.ro la secţiunea Spiritualitate, vizitează şi site-uri pornografice. Alte exemple: 29% dintre vizitatorii site-ului resursecrestine.ro şi tot 29% dintre vizitatoriii catholica.ro au accesat conţinut pornografic la începutul acestui an.

De ce nu apar reclame româneşti pe site-urile porno?

Site-urile pentru adulţi sunt ignorate de majoritatea campaniilor publicitare româneşti.

Posibile explicaţii:

  • Nu sunt acceptate în sistemele publice de măsurare web.

Nu se pot înscrie în trafic.ro […] site-uri cu conţinut ilegal, imoral sau ofensatorhttp://www.trafic.ro/despre/acord ;

Site traffic information is unavailable – mesaj afişat Doubleclick AdPlanner, atunci când se caută date despre un site pentru adulţi.

BRAT acceptă includerea în studiu a oricarui site, indiferent de specific, cu condiţia respectării întocmai a regulamentelor BRATdin Regulamentul tehnic pentru măsurarea site-urilor web al Departamentului Internet al BRAT.

  • Nu există nicio regie de publicitate specializată

În România nu există nicio regie de vânzări online care să fie specializată în vânzare de spaţii publicitare pe site-urile care au conţinut pornografic. Un astfel de exemplu, din afara ţării, este Black Label.

  • În Romînia doar wta  listează şi site-uri pentru adulţi, dar categoria Adult este ascunsă bine, la coada alfabetului.

Publicitate si NEW-MEDIA / Partea II

10 martie 2010

DETERMINISMUL TEHNOLOGIC si SOCIETATEA RETEA

Cartea continua sa ne prezinte societatea celui de-al treilea val, societatea informationala anuntata de Alvin Toffler si modul in care aceasta societate se regaseste in ceea ce Manuel Castells numeste societatea retea (the network society). In directia studiului sistemelor new media pe Web, a modului in care circula informatia in aceste retele si a caracteristicilor popularitatii, vom face referire la teoria retelelor scale-free  – retelele/sistemele cu aspect de retea carora li se permite cresterea nelimitata si auto-organizarea.

Daca revolutia tiparului a individualizat existenta umana, a detribalizat societatea, determinand pe parcursul a cateva secole marile schimbari de paradigme de gandire, media electronice, prin instantaneitate retribalizeaza societatea la nivel global (global village).

LIMBAJUL  NEW  MEDIA

Definirea limbajului new media si caracteristicilor generale relevante ce deosebesc noile media de vechile media :

Domeniul „studiilor new media” a aparut recent la intersectia cercetarii in stiintele socio-umane cu cercetarea in domeniul informatiei si tehnologiei. Ariile de interes ake acestuia includ literatura electronica, studiul internetului, interactiunea dintre om si cumputer, protocoalele de comunicare in retele, tehnici de cautare a datelor (data mining), vizualizarea datelor, studiul jocurilor, studiul sistemelor de informatii geografice (GIS) si altele. „NEW MEDIA reprezinta convergenta a doua traiectorii istorice separate : tehnologiile de calcul si tehnologiile media. Ambele incep in anii 1830 cu Motorul analitic al lui Babbage si dagherotipul lui Daguerre. Dupa o serie de dezvoltari, la mijlocul secolului XX, apar calculatoarele capabile sa efectueze calcule pe date numerice in mod eficient, preluand astfel sarcinile numeroaselor tabulatoare mecanice si calculatoare deja folosite de companii si guverne inca de la inceputul secolului. In paralel, suntem martori la nasterea tehnologiilor media moderne care permit stocarea imaginilor, secventelor de imagini, sunetelor si textului folosind diverse materiale : placa fotografica, pelicula, vinilul, etc. Sinteza acestor doua istorii ? Translatarea tuturor media existente in date numerice accesibile computerelor. Rezultatul este new media : grafica, imagini in miscare, sunete, forme, spatii si text ce devin calculabile, pur si simplu un sunet de date binare” (Manovich, The Language of New Media)

Publicitatea si NEW-MEDIA / Partea I

7 martie 2010

PRESA ONLINE SI PUBLICITATEA

Secolul vitezei, Internetul continua sa schimbe deprinderile consumatorului de presa, acestea exercitand o atractie mult mai puternica decat mijloacele traditionale. Globalizarea informatiei face ca resursele disponibile sa fie nelimitate. Mediul presei trece printr-o perioada in care au loc schimbari rapide, in care trebuie sa se adapteze trend-ului. Oamenii sunt avizi de informatie, insa timpul de care dispun pentru a se informa este limitat. Astfel, trebuie gasite cele mai bune metode prin care informatia sa ajunga la consumator : presa scrisa se transforma, publicitatea clasica de asemeni, se pune din ce in ce mai mult accent pe interactivitate, pe procesul de selectie.

Oamenii nu au incetat sa citeasca, poate ca doar si-au schimbat unele obiceiuri. Cu siguranta ca nu au incetat sa mai invete, sa se documenteze, ci doar au gasit alte mijloace care sa-i satisfaca mai mult, mai accesibile, cu informatii complete si mai bine prezentate. Chiar daca in obiceiurile oamenilor au loc unele schimbari, acest lucru nu inseamna moartea democratiei, sfarsitul stiintei, considera Tom Koch. In consecinta, aceste schimbari pot semnifica o reala democratizare. Noile tehnologii ofera o sursa de informare mult mai flexibila si completa. Aceasta tendinta, de a produce stiri si nu ziare, este cea care ia amploare, considera specialistii.

Amenintarea tehnologiilor online si scaderea veniturilor companiilor de ziare din ultimii ani a obligat publisherii de presa sa-si asume schimbari in strategia produsului. Continutul si nu suportul (fizic) este cel cautat ! Trecand astfel de la suportul fizic (hartia in cazul ziarelor) la cel online, este foarte importanta o notiune de baza : site-ul sa capteze rapid privirea, astfel cand un utilizator ajunge pe site sa poata decide, printr-un scanning de cateva secunde, daca a gasit informatia cautata. Ochiul cauta informatia descriptiva si meniurile respectivului site. Majoritatea site-urilor urmeaza formate standard, cu care utilizatorii sunt familiarizati : ghiduri de navigare in partea superioara a paginii, meniuri in stanga sau dreapta si continut in mijloc. Utilizarea imaginilor in crearea site-ului este un element de baza pentru cresterea gradului de atractivitate. Dintre optiunea de a citi un text sau a privi o imagine, un utilizator va alege in prima faza cea de-a doua optiune. O imagine transmite mult mai repede siguranta, incredere, profesionalism.

PUBLICITATEA ONLINE

Publicitatea online este acel tip de publicitate afisata pe Internet, avand scopuri similare publicitatii traditionale, insa mijloace si metode de exprimare, comunicare si interactiune cu publicul tinta specifice mediului electronic. Acest specific se manifesta in principal prin interactiunea directa, comunicare, feed-back in timp real si targetare restransa pana la nivel de individ. Instrumentele folosite de mediul online nu sunt foarte diferite de cele folosite in media traditionala. Astfel, daca in presa scrisa si in outdoor avem machete de presa, respectiv panourile publicitare, pe pagina web regasim bannerele are pot fi de mai multe tipuri. Machetele de presa pot insa ocupa pagini intregi, spre deosebire de banner care are dimensiuni exacte. Corespondentul spotului publicitar in mediul online sunt superstitialele, iar al marketingului direct este direct e-mailing. Spre deosebire de mediul traditional, mediul virtual ofera interactivitate. Internetul ofera trecerea rapida de la reclama la producator, utilizatorul poate interactiona cu produsul, il poate testa, poate consulta parerile altor consumatori si in cele din urma il poate achizitiona.

Un alt beneficiu al mediului virtual este posibilitatea modificarii sau chiar schimbarea campaniei, in cazul in care aceasta genereaza un raspuns nesatisfacator. Printr-o campanie online ne putem adresa concomitent mai multor publicuri tinta.

Internetul nu este perceput inca pe deplin ca un mediu de advertising, asa cum s-a intamplat cu televiziunea, radioul, ziarele sau revistele. Este adevarat a pe Internet se gasesc bannere cu reclame, dar acestea stau deschise pentru mai putin de 1% din timp. De asemenea, consumatorii pot alege sa blocheze reclamele pop-up. Este prea devreme sa afirmam cat de larg este raspandit si eficient va deveni advertisingul prin Internet.

Numarul mare de internauti si bugetul pus in joc pentru publicitatea online a dus la aparitia multor metode de promovare online. Se pune accent tot mai mare pe interactivitate, astfel incat aceasta devine tot mai prezenta in publicitatea online.

Forme si instrumente de publicitate online :

  • PAGINA WEB ca model publicitar – reprezinta prima incercare a companiilor de a crea o legatura cu Internetul.
  • Publicitatea prin paginile web
  • BANNERELE – se gasesc pe mai toate paginile Web, fiind cel mai popular tip de publicitate online. Acestuia ii sunt alocate cele mai mari sume cheltuite pentru webvertising, iar in viitorul apropiat nu se intrevede o schimbare importanta. Singurele modificari tin de formatul bannerelor si de tehnologia folosita pentru a le face mai eficiente.
  • BANNERE STATICE – imagini fixe pe o pagina Web.
  • BANNERE ANIMATE – bannerele animate reprezinta o serie de 10-20 de cadre care se succed si dau impresia de miscare.
  • BANNERE INTERACTIVE – cuprind o functionalitate marita insa este nevoie de interactiunea directa cu vizitatorul site-ului.
  • SKYSCRAPERS (zgarie-nori) – model recomandat din cauza dimensiunii mari care le fac usor de remarcat. Sunt aranjate pe verticala si se intind pe toata lungimea paginii Web.
  • DREPTUNGHIURI – sunt derivate din bannere si butoane cu dimensiuni cuprinse intre 336×280 si 180×150 pixeli, aparand in interiorul paginii si nu pe margine.
  • INTERSTATIALELE – reprezinta publicitatea ce apare in timpul dintre parasirea unei pagini Web si incarcarea alteia.
  • FLOATING ADS (publicitate plutitoare) – se caracterizeaza prin afisarea continua a mesajului publicitar deasupra paginii vizitate.
  • FLYING ADS (publicitate zburatoare) – este un model publicitar flexibil,imposibil de neremarcat de catre utilizatorul paginii Web.
  • CURSOARE PUBLICITARE – cursorul utilizatorului devine instrument de publicitate pentru companii, acestuia i se ataseaza o reclama pentru un anumit produs publicitar care il urmeaza pe tot parcursul paginii vizitate.
  • SCROLLING ADS – urmeaza vizitatorul unui site pe masura ce acesta inainteaza pe pagina respectiva.
  • SHOSHKELES – publicitatea indrazneata – combina agresivitatea cu creativitatea, animatia cu surpriza si noul cu imaginea brandului.
  • LINK-urile text – cel mai des intalnite pe motoarele de cautare.
  • SPONSORIZARILE – in general, sponsorizarea se refera la „recomandarea” produsului sau campaniei ce face reclama in articole aparent obiective prezentate de site-ul respectiv.
  • ADVERTORIALELE – singura diferenta intre advertorialele de pe Internet si cele din print este faptul ca in versiunea online acesta nu are indicatii clare care sa faca diferenta intre un editorial si un advertorial.
  • PUBLICITATEA E-MAIL – se refera la e-mailurile trimise de companii in urma solicitarii unor informatii de catre untilizatorii respectivului site.

Publicitatea online – desi un mediu nou pentru astfel de activitati – are un succes deosebit datorita posibilitatilor nelimitate de a realiza o stfel de reclama.

PRESA ONLINE SI PUBLICITATEA

Presa scrisa pierde in fata presei online tot mai multa publicitate. Publicitatea pentru presa electronica din Romania a fost estimata, in anul 2008, la 3,5 milioane de euro. Firmele care ofera publicitate presei sunt interesate de doua lucruri majore : mesajul lor sa ajunga la cat mai multi oameni si la un public tinta, iar costurile sa fie cat mai reduse. Studii recente arata ca cetateanul percepe la fel reclama, indiferent de suportul prin care este transmisa. Astfel, este evident ca internetul poate fi o solutie mult mai atractiva pentru publicitari decat presa scrisa, televiziune sau radio. Costurile pe internet sunt cu mult reduse, iar numarul de cititori este in continua crestere.

Audienta presei online, fie exclusiv online, fie ca versiune complementara a celei tiparite este in continua crestere, pe masura ce audienta presei tiparite se muta pe Internet.

Principalul competitor al Internetului, televiziunea, absoarbe, in acest moment, cea mai mare parte din publicitate. Cu toate acestea, un studiu realizat in 2007 de MSN, in Marea Britanie, care a analizat impactul campaniilor simultane de pe TV si Internet, demonstreaza eficienta Internetului care, folosit in paralel cu TV-ul, duce la cresterea notorietatii brandului si la cresterea vanzarilor.

Asociatia Mondiala a Ziarelor (WAN) a cerut autoritatilor antitrust din Europa si America de Nord sa blocheze parteneriatul publicitar dintre Google si Yahoo. WAN este de parere ca intelegereae celor doi giganti media va afecta veniturile din publicitate ale ziarelor…

Necesitatea de informare a oamenilor nu este o trasatura care se modifica foarte mult in timp, ea este o nevoie constanta. Mijloacele de informare sunt insa intr-o continua evolutie, iar noile mijloace includ posibilitati de interactiune, de feed-back. De aceea, consideram ca fiecare trebuie sa invete sa tina pasul cu schimbarea tehnologiei, adaptarea fiind o conditie sine qua non a supravietuirii in „era informatiilor”. Astfel, atat presa, cat si publicitatea sunt intr-o continua transformare, adaptandu-se astfel trend-ului pietei !

GOOGLE – in Coada lunga

23 februarie 2010

In paginile cartii sale, Chris Anderson ne prezinta strategia Google de succes prin inovatie, intr-o piata (ad.) considerata atunci aparent saturata :

Piata traditionala de publicitate este o industrie clasica, centrata pe produsele de mare succes, unde costurile inalte impun o axare pe cei mai puternici vanzatori si cumparatori. Modalitatea sa de functionare consta in faptul ca o companie care doreste sa-si faca reclama, sa luam exemplul lui General Motors, are un buget de publicitate. GM insarcineaza contra cost agentia de publicitate sa creeze cateva anunturi, iar apoi un vanzator de spatiu publicitar din sfera mass-media plaseaza acele anunturi in televiziune, radio, presa scrisa si mediul online.

Pe de alta parte, acele medii care distribuie mesaje publicitare detin propriile lor forte pentru vanzarea de reclame. Ele atrag in joc companiile doritoare de reclama si pe cumparatorii lor de spatiu media in virtutea vehiculelor lor de publicitate. Daca totul merge bine, milioane de dolari isi vor schimba proprietarii. Tot acest proces este unul complicat si facut sa fie chiar mai costisitor prin scumpa politica a relatiilor, care este necesara in acest gen de afacere, acolo unde absenta cuantificarii performantelor face din conditia vanzatorului de publicitate si din relatiile personale cheia succesului. Majoritatea anunturilor publicitare sunt vandute in mod activ prin fiecare apel telefonic si prin fiecare vizita facuta partenerilor de afaceri. Foarte putine dintre ele apar pentru ca cineva s-a decis sa isi faca reclama. In ziua de astazi, agentii de vanzari nu isi incruciseaza pur si simplu bratele pe piept, ci servesc totodata pe post de consultanti in domeniul publicitar, informand doritorii de reclama cu privire la cele mai eficiente modalitati in care poate fi utilizat un anumit mediu si explorand cele mai creative abordari pentru transmiterea catre potentialii consumatori a mesajului companiei care-si face reclama. Acest traseu functioneaza destul de bine, insa pentru ca este costisitor, el impune un cost subtil : o concentrare doar pe cei mai mari si mai profitabili dintre beneficiarii potentiali ai serviciilor de publicitate. Cu alte cuvinte, sistemul inregistreaza erori catre capul curbei publicitare.

La fel ca in cazul oricarei alte piete pe care am analiza-o, capul reprezinta doar o mica fractiune din piata potentiala. Insa intrucat este atat de costisitor sa vinzi publicitate pe calea traditionala, beneficiarii potentiali de dimensiuni mai reduse ai serviciilor de publicitate au fost lasati pe cont propriu, mare parte dintre ei ridicand receptorul din furca si plasand un anunt oarecare in presa sau trimitand catre un ziar local copia unei reclame facute acasa.

Acesta este in mare modul in care a functionat industria de publicitate pe durata secolului trecut. Insa in 2001, un Google de doar doi ani, motorul de cautare cu cea mai mare rata de crestere de pe planeta, a inceput sa caute un model adecvat de afaceri. Si la fel cum organizase activitatea de cautare in mod diferit fata de predecesorii sai, compania s-a decis sa desfasoare si activitatile publicitare in maniera diferita. Imprumutand un model al carui pionier fusese Bill Gross cu cativa ani mai devreme, antreprenorul care a demarat serviciul Overture, Google a construit ceea ce avea sa devina cea mai eficienta masina publicitara de tipul Cozii lungi pe care a cunoscut-o vreodata omenirea.

Ceea ce a constientizat Google e ca daca reducea mare parte din costurile implicate de vanzarea si cumpararea spatiului de publicitate, compania putea sa creasca dramatic segmentul cumparatorilor si vanzatorilor potentiali. Aplicatiile software puteau sa faca cea mai mare parte din efort, coborand astfel bariera economica de intrare in zona publicitatii si deschizand o piata mult mai larga.

Modelul publicitar al Google prezinta trei caracteristici importante ale Cozii lungi. Mai intai, el este bazat pe cuvinte-cheie de cautare, mai curand decat pe bannerele cu imagini, iar, dupa cum am vazut, exista o Coada lunga practic infinita a cuvintelor si a combinatiilor de cuvinte. Google si-a dat seama ca fiecare dintre acesti termeni unici de cautare reprezinta in mod egal o sansa unica pentru publicitate. Cea de-a doua tehnica a Cozii lungi utilizata de Google – scaderea dramatica a costurilor de penetrare a pietei. Tehnica este bazata pe un model foarte simplu si foarte ieftin de autoservire. Oricine isi poate face publicitate pe Google prin cumpararea unui cuvant-cheie in cadrul unui proces de licitatie automata, in care pretul minim este de 0,05 $ per click. Efectul acestui model a fost sa extinda afacerea cu servicii de publicitate a Google in zona Cozii lungi mai departe decat a ajuns vreodata o alta companie.

Revelatia companiei Google a fost ca aceeasi tehnologie de identificare a relevantei care putea asocia anuntul publicitar potrivit cu un cuvant-cheie de cautare plasa totodata anuntul potrivit in continutul site-ului unei terte parti.

Aspectul surprinzator al Cozii lungi este lungimea acesteia si multitudinea afacerilor care nu au beneficiat de serviciile industriei traditionale de publicitate.

Google inregistreaza acum venituri de peste 5 miliarde de dolari anual, iar aceasta suma se dubleaza la fiecare noua luni. Desi cea mai mare parte a incasarilor sale provine din capul curbei, cei mai multi clienti ai companiei se afla undeva in coada, ceea ce sugereaza ca aceasta este zona in care se va produce cea mai mare crestere in viitor. Iar Google abia si-a inceput avantul. Google si-a dat seama ca diferitele contexte au nevoie de o prezentare diferita, fiind un agent de agregare din domeniul publicitatii si creand o piata in care doritorii de publicitate din cadrul Cozii lungi pot accesa publicistii din Coada lunga care sunt motivati de veniturile obtinute din publicitate.